Prevenția primară și reabilitarea cardiacă ca formă de prevenție secundară, tema întâlnirii comunității OSC – CardiologieModernă din octombrie

w

November 4, 2021

Membrii Comunității OSC – CardiologieModerna.ro s-au întâlnit pe 27 octombrie pentru a vorbi despre prevenție primară și secundară, dar și despre rolul digitalizării în managementul pacientului cardiovascular.

Noua întâlnire dedicată prevenției cardiovasculare i-a avut ca invitați pe dr. Ștefan Busnatu și dr. Andreea Lăcraru de la Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar-Arseni” și pe dr. Laura Mitrea de la Spitalul Universitar de Urgență din București.

Aceștia au susținut prezentări despre ce înseamnă să faci prevenție cardiovasculară și despre ce rol joacă digitalizarea astăzi în cardiologie, mai ales în contextul pandemic instalat de aproximativ 2 ani încoace, ținând cont și de faptul că România, o țară estic-europeană, suferă astăzi, din cauza unui sistem medical cu lacune esențiale, precum cea reprezentată de lipsa registrelor, a bazelor de date cu informații despre pacienții cardiovasculari și evoluția patologiilor acestora.

DIAGRAMELE SCORE2 ȘI SCORE2-OP, O SCHIMBARE A NOULUI GHID DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ 

Dr. Laura Mitrea a vorbit despre prevenția primară și despre factorii de risc cardiovascular major: HTA, fumatul, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, istoricul familial de boală cardiovasculară prematură sau comorbiditățile.

Aceasta a menționat că ”în practica clinică, ghidul actual de prevenție cardiovasculară se concentrează în principal pe factorii de risc, predicția riscului și bolile asociate și că vârsta este conducătorul principal al riscului CV.”

Pacienții cu risc crescut sau foarte crescut de BCV sunt pacienții cu boală renală cronică, pacienții cu dislipidemie, pacienții cu diabet zaharat (DZ), excepție făcând-o pacienții cu diabet zaharat echilibrat cu evoluție de sub 10 ani de boală, fără complicații microvasculare și fără alți factori de risc. ”În medie, DZ dublează riscul CV, iar pacienții cu afectare severă de organ țintă se încadrează la risc foarte crescut de ev CV.”, a subliniat medicul.

Cardiologul Laura Mitrea a vorbit și despre o altă schimbare pe care o aduce noul Ghid de Cardiologie Preventivă, respectiv diagramele SCORE2 și SCORE2-OP (old people). Medicul a discutat despre intensitatea controlului factorilor de risc care, în general, se bazează pe categoria de risc la care se încadrează pacientul. ”Trebuie luate în considerare, speranța de viață, comorbiditățile, beneficiul tratamentului, fragilitatea și preferința acestuia. Cu cât riscul CV este mai mare, cu atât beneficiul absolut al tratamentului factorilor de risc este mai mare.”

Medicul a mai evidențiat importanța comunicării cardiologului cu pacientul, care trebuie să fie informat de riscul său CV și de estimarea beneficiului tratamentului. ”Este important ca deciziile să fie luate împreună, ținând cont de comorbidități, fragilitate, preferința pacientului pentru inițiere și intensificarea tratamentului la nevoie.”

PREVENȚIA SECUNDARĂ ȘI ROLUL REABILITĂRII CARDIOVASCULARE ÎN 2021

Dr. Andreea Lăcraru a vorbit despre ceea ce reprezintă reabilitarea cardiacă și ce rol are aceasta în prevenția secundară a pacienților care au suferit un eveniment cardiac;  despre rolul reabilitării în gestionarea simptomatologiei, în reducerea apariției unor noi evenimente CV și, nu în ultimul rând, despre rolul reabilitării în creșterea calității vieții după un astfel de eveniment.

Cu mențiunea importantă că aceasta se face sub supravegherea unei echipe medicale multidisciplinare formată din medici cardiologi, medici de recuperare medicală, kinetoterapeuți, diabetologi, nutriționiști și psihologi care, împreună, realizează programe de reabilitare cardiacă personalizate pentru nevoile individuale ale pacienților CV, medicul a specificat cui se adresează această formă de prevenție secundară.

Ghidurile actuale de practică medicală recomandă includerea în programele de recuperare cardiacă a unei game mai largi de pacienți, a pacienților diagnosticați cu infarct miocardic în ultimele 12 luni, a celor cu angină stabilă, ori a celor care au beneficiat de revascularizare coronariană intervențională sau chirurgicală, a celor cu înlocuiri de valve cardiace, transplant cardiac, sau a pacienților cu insuficiență cardiacă acută.”

Ținând cont de rezultatele studiilor, meta-analizelor din ultimii ani care ilustrează beneficiile reabilitării cardiace, ”ghidurile actuale de practică medicală, atât cel american, european, cât și cel australian, recomandă includerea reabilitării cardiace în managementul tuturor pacienților care au suferit evenimente CV aterosclerotice, a celor care au necesitat revascularizare miocardică și a pacienților cu insuficiență cardiacă (IC), în special a acelora cu IC cu fracție de ejecție scăzută cu scopul de a îmbunătăți prognosticul acestor pacienți.”

Dr. Andreea Lăcraru a mai adăugat faptul că, în ghidul Societății Europene de Cardiologie 2021, reabilitarea cardiacă este de clasă I, nivel de evidență A, ceea ce înseamnă că pacienții cu astfel de evenimente cardiace au indicație fermă de includere în programe de reabilitare cardiacă. ”Pentru a crește încrederea în programele de reabilitare cardiacă și gradul de prevenție secundară, ar trebui luate în considerare monitorizarea structurată standardizată de către personalul medical, reevaluări medicale precoce și post-externare și includerea în programe de reabilitare cardiacă la cât mai scurt timp posibil de la externarea pacienților.”

Aceasta a mai vorbit despre limitele reabilitării cardiace care sunt reprezentate, pe de o parte, de nivelul scăzut de educație medicală a populației și mai ales de educație preventivă, pe de altă parte, de numărul mic de profesioniști specializați în reabilitare cardiacă, totodată și de numărul mic de centre medicale specializate în recuperare cardiacă la nivel national.

O soluție în direcția creșterii numărului de pacienți care efectuează reabilitare cardiacă, spune dr. Andreea Lăcraru, constă în includerea pacienților în programe de telereabilitare cardiacă.

”Telereabilitarea a fost studiată în ultimii ani ca o soluție alternativă sau adjuvantă a reabilitării cardiace clasice și constă în efectuarea ședințelor de reabilitare la domiciliu sub supravegherea de către o echipă medicală prin intermediul unor dispozitive inteligente. Progresul tehnologiei IT și a noilor dispozitive medicale au permis o comunicare și o monitorizare de la distanță mai performantă ceea ce a dus la dezvoltarea acestei ramuri a reabilitării cardiace, însă aceasta are atât avantaje: acces mai facil la serviciile medicale, program mai flexibil, costuri mai mici, fără probleme de transport și deplasare la spital, cât și dezavantaje: dificultăți tehnice, lipsa rambursării, lipsa interacțiunilor sociale, securitatea datelor personale, exerciții fizice de intensitate mai scăzută.”

Medicul oferă drept exemplu cazul fericit de la Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar Arseni”, în care echipa de cardiologie a reușit să depășească barierele dintre teorie și practică. ”Cu ajutorul unui program european, am reușit să le oferim pacienților noștri șansa de a efectua în mod gratuit un program de reabilitare cardiacă. Face parte din Orizont 2020 – Virtual Coaching Activities for Rehabilitation in Elderly (vCare). Implică parteneri din 4 țări europene și are ca obiectiv principal oferirea de servicii de reabilitare neurologică și cardiologică la domiciliu. Obiectivul secundar este reprezentat de valoarea funcționării sistemului vCare, adică a abilității sistemului de a se adapta în funcție de caracteristicile și nevoile pacientului care se va realiza într-un mediu controlat, înainte ca pacientul să primească sistemul la domiciliu și să înceapă propriu-zis reabilitarea de la distanță.”

În încheierea întâlnirii, dr. Busnatu a amintit despre necesitatea întăririi reglementărilor ce vizează prevenția bolilor cronice netransmisibile, aducând în atenție faptul că în România există Legea nr. 152/2020 care reglementează organizarea și finanțarea serviciilor de promovare a sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor, lege care este în vigoare, dar care până acum nu are, din păcate, definite normele de aplicare.

Pe aceeaşi temă: