”Împreună Învingem Cancerul” – de la plan la acțiune în lupta cu afecțiunile oncologice

w

28.01.2022

Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra accesului la investigații și tratament al bolnavilor de cancer atât la nivel global, cât și în România. În 2020 a avut loc o scădere cu 10.000 a cazurilor noi diagnosticate cu cancer și o scădere cu 46% a internărilor pentru bolnavii de cancer. În acest context, încă din 2020, Grupul de Oncologie și companiile membre ARPIM au lansat, în parteneriat cu revista Politici de Sănătate și cu sprijinul experților din domeniu, două proiecte majore pentru îmbunătățirea managementului afecțiunilor oncologice și hemato-oncologice: “Împreună Învingem Cancerul” – proiect de informare, conștientizare și propuneri pentru Planul Național de Combatere a Cancerului – și “Traseul pacientului cu cancer în România” – propune trasee ideale și termene clare de îndeplinire pentru cele mai împovărătoare cinci tumori solide și cinci cancere  hematologice.

Printre măsurile propuse de Traseul pacientului se numără:

  • pentru cancerul bronhopulmonar – diagnostic în 1,5 – 2 luni de la suspiciune și maximum 10 zile de la confirmarea diagnosticului până la inițierea tratamentului
  • pentru cancerul colorectal – investigații finalizate într-un termen de 2-4 săptămâni de la consultul de specialitate inițial și acces la testare genetică
  • pentru cancerul de col uterin – investigații diagnostice finalizate în 2 săptămâni de la consultul de specialitate inițial și tratamentul (chirurgical, radioterapeutic sau medicamentos) inițiat în maximum 4 săptămâni de la finalizarea diagnosticului
  • pentru leucemia limfocitară cronică – investigații diagnostice finalizate în 2 săptămâni și inițierea tratamentului în maximum 3 săptămâni de la decizia comisiei multidisciplinare.

Evident, pentru ca aceste propuneri să prindă viață, este nevoie de procese de screening performante și la nivel național, registre de date, resurse umane, echipamente dimensionate corect, precum și de o finanțare corespunzătoare atât a terapiilor de ultimă generație, cât și a testărilor necesare. Sper ca propunerile noastre și datele furnizate să ofere un punct de plecare autorităților, pe baza căruia să se ia cele mai bune decizii. O colaborare eficientă în sănătate înseamnă să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice indiferent de credo, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce privește managementul pacienților oncologici în România. Cred și sper că Planul național de combatere a cancerului să fie un model de colaborare în acest sens”, a afirmat Alina Culcea, președintele ARPIM.

Atât Documentul de recomandări pentru implementarea și monitorizarea Planului național de combatere a cancerului, cât și propunerile de Traseu al pacientului au fost postate pe site-ul www.cancer-plan.ro pentru consultare și vor fi transmise către toți decidenții din sistemul de sănătate.

Lupta împotriva cancerului – 4 piloni principali

Documentul de recomandări realizat în cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul” a fost structurat pe baza celor patru piloni esențiali ai Planului European de Combatere a Cancerului: prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții pentru pacienți și supraviețuitori.

Planul European a fost prezentat la data de 3 februarie 2021, până în prezent fiind lansate 16 acțiuni majore ce acoperă mai multe aspecte în ceea ce privește prevenirea și îngrijirea cancerului. În același timp, lucrurile avansează în mai multe direcții, precum revizuirea recomandărilor privind depistarea cancerului și noul registru al inegalităților în domeniul cancerului, care va fi lansat în curând. De asemenea, a început stabilirea procedurii de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre.

Planul European de Combatere a Cancerului se află de aproape un an în faza de  implementare. Încă din prima zi, ne-am străduit să asigurăm o desfășurare eficientă și fără probleme a Planului, a obiectivelor sale, a inițiativelor fanion și a acțiunilor sale. Cooperăm îndeaproape cu ministerele naționale ale sănătății, ale cercetării și cu comunitatea extinsă a factorilor implicați/interesați. Am asigurat un buget substanțial, de 4 miliarde de euro, și avem o foaie de parcurs care stabiliește reperele și un calendar clar. Felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului, care oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor factorilor implicați/interesați români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, în cadrul conferinței ”Împreună Învingem Cancerul”.

Planul Național – dezbatere publică

Lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) a avut loc la Administrația Prezidențială, în prezența ES Klaus Iohannis, președintele României, care și-a declarat întreaga susținere pentru punerea lui în aplicare. Odată cu postarea Planului în dezbatere publică, autoritățile au solicitat factorilor interesați să contribuie, prin feedback și propunere de măsuri, la implementarea lui.

Planul de Cancer realizat de Grupul parlamentar de luptă împotriva cancerului reprezintă un T0 de resetare a abordării cancerului în România. Pentru implementarea lui, este important să avem în vedere păstrarea parteneriatului extins între autorități, stat, mediul de business, mediul academic și societatea civilă/asociațiile de pacienți”, a menționat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Potrivit prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Grupului parlamentar de luptă împotriva Cancerului, Planul național are, printre ”indicatori de progres și măsuri, înființarea centrului virtual de competență pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului, dezvoltarea a cel puțin un <oncology- focused linving lab>, crearea unui hub național pentru medicina personalizată, în concordanță cu Misiunea de cercetare asupra cancerului și cu Parteneriatul european pentru Medicină personalizată, înființarea unui model de infrastructură digitală corelat cu European Health data Space, organizarea unei divizii de genomică și multi- omics, pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica și trata mai eficient cancerul, în colaborare cu Institutul Național de Genomică”.

Pentru prima oară în România, s-a demonstrat că celula malignă nu are culoare politică. Această solidaritate mă face să cred că planul va avea o reușită. Nevoile noastre sunt multe, dar vom urmări îndeaproape cheltuirea fondurilor alocate. Este pentru prima oară când am încredere în ce va urma, nu mă îmbăt cu apă rece, deoarece am încredere în oamenii care s-au implicat în acest mare proiect. Nu pot decât să le mulțumesc tuturor pentru grija acordată pacienților cu cancer din România”, a afirmat și Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Realmente, este o oportunitate pentru România, nu numai de finanțare, de care evident că trebuie să profităm, dar existența pe agendă atât de sus și atât de intens a problemei cancerului în aceste vremuri nefericite, în care pandemia ne ocupă toate gândurile, cred că ar trebui să ne aducă împreună forțele ca să pornim ceva. Aceasta înseamnă că planurile, strategia propusă de proiectul <Împreună Învingem Cancerul> și strategia propusă de Planul elaborat de către Grupul parlamentar au nevoie de un plan de acțiune. Cred că este probabil momentul ca Ministerul Sănătății să elaboreze următoarele documente care privesc atât modificările legislative, dar și alocarea finanțării, pe domeniile propuse de Plan și, de asemenea, tot ce înseamnă organizarea și implementarea lui. Toți trebuie să citim documentele cu mare atenție, astfel încât la final să putem participa în continuare la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului”, a atras atenția prof. dr. Cora Pop, coordonatorul științific al documentului de recomandări pentru implementarea și monitorizarea PNCC.

Finanțări europene și naționale pentru lupta împotriva cancerului

Lupta împotriva cancerului începe cu un avantaj financiar substanțial; fondurile europene și naționale disponibile.

Este momentul potrivit să începem o ofensivă de amploare împotriva cancerului și să facem lucruri concrete pentru îmbunătățirea situației pacienților din România. Chiar dacă în România se decontează majoritatea investigațiilor și tratamentelor bolnavilor de cancer, pe umerii pacienților există o povară financiară uriașă, aproximativ egală cu cea pe care o suportă statul, conform celui mai recent studiu al Academiei de Studii Economice din București. La nivel macroeconomic, impactul financiar poate ajunge la o valoare de 3,4 miliarde euro în următorii cinci ani, iar pierderile economice cumulate în România atât prin afectarea productivității pacienților, cât și a aparținătorilor, ajunge, în prezent, până la aproximativ 3% din PIB-ul României. Sunt cifre reale care au îndemnat la acțiune în România și în întreaga UE. Avem o strategie europeană de luptă împotriva bolii, sprijin politic solid, fonduri europene fără precedent, un Plan Național de Cancer și implicarea și susținerea Președintelui României. Avem la dispoziție deja mai multe instrumente financiare, care să ne ajute să luptăm eficient cu boala: Planul European de Cancer, Misiunea de luptă împotriva cancerului din Programul Orizont Europa, Programul de sănătate EU4Health, care sprijină accesul la screening, diagnostic precoce, tratament și îngrijire pe tot parcursul vieții pacienților”, a explicat dr. Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de luptă împotriva Cancerului și al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, responsabil al Programului European de Sănătate.

În domeniul combaterii și controlului cancerului, Programul Operațional de Sănătate (POS) este aliniat la toate inițiativele de elaborare a Planului european de combatere a cancerului și încorporează acum, pe domeniile pe care le finanțează, întreg lanțul de servicii și măsuri: de la prevenție la diagnostic, tratament și până la paliație. Integrarea serviciilor astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs corect, continuu, nefragmentat reprezintă o prioritate a noului Program de sănătate.

Deoarece POS este la a doua rundă de discuții și negocieri cu reprezentanți ai Comisiei Europene, lansez invitația către experți și factorii interesați de a discuta mai aprofundat pe tema alinierii acestor două documente, inclusiv prin organizarea unor întâlniri interinstituționale. Pentru a evidenția importanța acordată măsurilor de combatere a cancerului, Programul de Sănătate a elaborat un număr de operațiuni de importanță strategică. Prioritatea 1 cuprinde  investiții în infrastructura publică: finanțare pentru activități medicale de tip ambulatoriu sau acordate de asistență medicală extinsă. Vor fi prioritizate unitățile sanitare publice, care vor implementa programe de screening populațional, dar și de diagnostic și tratament. Sumele prevăzute se ridică la aproximativ 200 milioane euro. Prioritatea 3 cuprinde măsuri FEDR, dar și FSE: vor continua toate programele de screening începute ca pilot în perioada trecută. Pentru screeningul de cancer uterin vom avea aproximativ 170 milioane euro, pentru cancerul mamar- 120 milioane euro, pentru cancerul coorectal – 120 milioane euro. Dorim să investim în echipamente care să faciliteze o mai bună diagnosticare, atât prin investiții în aparatură, cât și prin investiții în laboratoarele care vor furniza serviciile de screening. Am extins, în același timp, lista domeniilor de diagnosticare, iar ca noutăți, vom avea programe de screening pentru cancerul de prostată (aprox. 10-11 milioane euro), cancerul pulmonar (aproape 10 milioane euro), cancerul de cap și gât și programe de testare genetică (25 milioane euro). Prioritatea 7 cuprinde investiții de tip FEDR de aproximativ 110 milioane euro pentru institutele oncologice. Sperăm să reușim finanțarea unui centru de excelență în protonoterapie. În același timp, vor fi dotate și celelalte institute oncologice care nu vor reuși să devină beneficiare ale proiectului mare de protonoterapie”, a explicat Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

O parte dintre proiectele de screening începute în 2019- 2020 urmează să se implementeze până în 2023. ”Începând cu anul 2019, avem în implementare pe întreg cuprinsul țării 13 proiecte, cu o valoare totală de 78 milioane euro finanțate în cadrul a 8 apeluri competitive. Aceste proiecte vizează programele de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal și se implementează în toate regiunile de dezvoltare din România. S-a avut în vedere atât creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, dar și dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic, în special cu privire la creșterea nivelului de competențe ale personalului medical implicat în derularea acestor programe. Avem în vedere un grup țintă de peste 950.000 de persoane, dintre care estimăm că peste 350.000 sunt din zona rurală, și peste 500.000 din cadrul grupurilor vulnerabile”, a anunțat Ion Daniel Popa, director general Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman.

O altă componentă importantă de finanțare a sănătății vine prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). ”Dacă ne referim strict la Oncologie, putem vorbi de 3 sectoare. Cel mai important este sectorul care vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin – caravane medicale care vor merge în comunități defavorizate, unde accesul la servicii medicale, fie ele și de prevenție, este foarte scăzut. Ținta este să obținem o scădere a incidenței, a mortalității, astfel încât trebuie să existe și o arondare la centre regionale, iar toți pacienții identificați să poată avea acces facil și real la serviciile medicale necesare ulterior diagnosticării. Un al doilea punct se referă la investițiile în infrastuctură – există deja o listă de 49 de unități medicale, din care 25 vor fi adresate cu prioritate. Între acestea, unitățile care vizează strict zona de Oncologie sunt Institutul Regional de Oncologie Timișoara (spital nou), Spitalul Județean de Urgență Giurgiu (presupune, într-o primă etapă, secții de Oncologie și Cardiologie). Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București (un nou centru de excelență în oncopediatrie), Spitalul Județean de Urgență Arad (secție nouă de radioterapie), Policlinica municipală din Constanța (zonă nouă de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Alba- Iulia (relocarea și modernizarea secției de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Pitești (laborator de radioterapie). De asemenea, mai vorbim și de o modernizare de aproximativ 30 de unități  medicale în ambulatoriu. Cel de-al treilea punct se referă la resursa umană – programe ample de formare pentru medici și asistente din mai multe specialități, inclusiv Oncologie”, a completat și dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Accesul la terapii inovatoare

O componentă importantă în Planul Național de Combatere a Cancerului este accesul la molecule inovatoare.  Înregistrăm o întârziere de 7 ani la includerea noilor molecule în programele uzuale și o întârziere de aproximativ 4 ani la accesarea trialurilor clinice internaționale. Dacă vrem să dăm acces cetățenilor la molecule inovatoare, trebuie să rezolvăm foarte repede aceste probleme. Eu am avut o propunere legislativă care a trecut de Senat prin care am solicitat aplicarea acordului tacit într-un interval de 30 de zile”, a atenționat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat.

În anul 2021 au fost aprobate, în cadrul a trei Hotărâri de Guvern, 16 DCI noi sau cu extindere de indicație, pe ariile oncologice. ”Dintre acestea, una dintre ele putem să o considerăm piesa de rezistență, anume terapia CAR-T pentru ambele indicații aprobate centralizat. Cu toții știm și suntem conștienți de faptul că afecțiunile oncologice sunt foarte agresive și necesită instituirea rapidă a tratamentului, unele forme tumorale fiind fatale în câteva săptămâni dacă nu sunt tratate. ANMDMR și, în special, Direcția evaluare tehnologii medicale, depune toate eforturile pentru  a asigura pacienților români accesul la aceste terapii inovative, terapii pe care pacienții din alte țări le primesc, terapii eficiente și sigure, cu alternative reduse, sau fără alternative terapeutice”, a explicat dr. farm. pr. Felicia Ciulu- Costinescu, director general Direcția generală de Inspecție Farmaceutică și coordonator Departament Evaluare Tehnologii Medicale,  Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”

Povara societală a cancerului, disparitățile de acces la servicii de sănătate pentru cancer și variabilitatea modalităților de diagnostic și tratament sunt considerabile pentru România. Fundația unui plan de combatere a cancerului trebuie să conțină o analiză amănunțită a situației actuale și a resurselor disponibile în vederea stabilirii unor ținte fezabile și realiste.

Proiectul ”Împreună Învingem Cancerul” și-a propus colectarea, analiza și prioritizarea unor opinii avizate de la profesioniștii care lucrează în Oncologie, Hemato- oncologie și arii conexe (echipă Experți), într-o manieră comprehensivă, și  concretizarea acestora într-un document sintetic de recomandări pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului.

Domeniile orizontale analizate au fost: prevenția primară în cancer, prevenția secundară în cancer (screeningul și depistarea precoce), diagnosticul cancerului, tratamentul cancerului, monitorizarea cancerului, servicii de suport și reinserția socială în cancer, îngrijirile paliative în cancer, traseul pacientului oncologic.

Domeniile transversale analizate au fost: guvernanța serviciilor de sănătate pentru cancer, organizarea serviciilor de sănătate pentru cancer, finanțarea serviciilor de sănătate pentru cancer, infrastructura serviciilor de sănătate pentru cancer (resurse materiale, tehnologii de diagnostic și tratament), resurse umane implicate în furnizarea serviciilor de sănătate pentru cancer, sistemul informațional aferent serviciilor de sănătate pentru cancer, coordonarea îngrijirilor pentru cancer (inclusiv echipe multidisciplinare, tumor boards), asigurarea și controlul calității / standardizarea serviciilor de sănătate pentru cancer,  cercetarea în cadrul serviciilor de sănătate pentru cancer.

Considerăm că acum este momentul în care lupta cu cancerul trebuie transformată într-o ofensivă organizată și susținută pentru a trece de la micile reușite  individuale, la victorii consistente pentru marea majoritate a populației,  iar acest lucru nu este posibil decât printr-o abordare comprehensivă și organizată cum este implementarea Planului  Național de Combatere a Cancerului. Am participat la această inițiativă pentru că am avut și avem în continuare credința că există un moment optim și favorabil la nivel european pentru a discuta despre acest subiect și că România are o fereastră unică de oportunitate pentru următorii ani, din perspectiva accesului la surse adiționale de finanțare. Considerăm că finanțarea unui plan de combatere a cancerului trebuie să conțină o analiză amănunțită a situației actuale și a resurselor disponibile în vederea stabilirii unor ținte fezabile și realiste”,a afirmat dr. Adrian Pană, expert politici de sănătate publică, strategul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”.

 

Declarații membri Expert Group – proiect ”Împreună Învingem Cancerul”

  • dr. Gabriel Kacso,Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca: ”Radioterapia este utilizată pe scară largă în tratamentul cancerului în zilele noastre. Cel puțin 50% dintre pacienți au nevoie de acest tip de tratament, care a devenit extrem de sigur și eficient: ne referim la radioterapia externă, în general, cu toate formele ei de complexitate, inclusiv radioterapia stereotactică, dar și la alte forme de radioterapie, precum brahiterapia, extrem de importantă în anumite tipuri de cancer, cu precădere în cele de col uterin. O radioterapie de performanță, administrată la timp, accesibilă tuturor pacienților oncologici din România este un obiectiv tangibil: îl putem atinge împreună”.
  • dr. Florin Mihălțan, președinte Școala Societății Române de Pneumologie: ”Programul Național de Combatere a Cancerului, cu acțiunea de prevenție, monitorizare a evoluției în România, este un program interesant care trebuie însă să plece de la lucrul primordiale: profilaxia, mai ales a factorilor de risc. Iar aici, ultimii doi ani, într-o perioadă de plină pandemie COVID-19, industria tutunului a demonstrat că nu a pierdut timpul și a încercat să ne convingă că noile oferte (tutun încălzit, țigări electronice) sunt sănătoase și sunt alternative bune la tutunul convențional. În acest context, acest program trebuie să cuprindă și o serie de acțiuni care să aducă progrese în legea anti- fumat, înghețată în 2016, și în argumentarea ca și încercare de educație a populației pe zona ofertelor sănătoase ale industriei tutunului, unde studii independente au demonstrat că sunt multe efecte ale acestora asupra cordului, plămânului. Sunt  efecte care demonstrează că aceste produse nu sunt așa sănătoase, că ele nu pot fi o contra- ofertă la cabinetele de consiliere a fumătorului și că încercările de a demonstra că se poate face consiliere, de exemplu, doar cu țigări electronice sunt contrabalansate de dovezi venite din studii independente, care arată că un fumător trece ușor de la țigară electronică și recidivează cu tutun convențional sau apelează la un dualism de utilizare. Să nu uităm în același timp efectul important de inducere a dependenței la nicotină la o generație tânără”.
  • dr. Ovidiu Pop, Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea Oradea, membru Comisia de anatomo- patologie, Ministerul Sănătății: ”Planul Național de Cancer își propune să schimbe paradigma <one size fit all>, adică același tratament este aplicabil tuturor pacienților cu o patologie oncologică, în <one fits one>, ceea ce înseamnă tratament individualizat, adică tratamentul pacientului, nu al bolii. Tratamentul personalizat al patologiei maligne face parte dintr-un concept mult mai larg, numit medicină personalizată. Eficacitatea unei terapii personalizate constă și într-un diagnostic patologic, respectiv molecular personalizat. Acest deziderat se poate realiza doar în centre de diagnostic patologic bine dotate și cu personal atestat în efectuarea acestor analize de înaltă performanță. Patologia oncologică este un domeniu extrem de vast, iar domeniul diagnosticării ei a luat o amploare fenomenală în ultimul deceniu, odată cu noile descoperiri și în special cu cele din domeniul terapiilor țintite. La fel ca în celelalte specialități medicale, și aici a devenit aproape imposibilă acoperirea întregii palete de diagnostice. Viitorul este supraspecializarea, viitorul este în centrele de excelență în care anatomo- patologii se vor supraspecializa pe câte una sau două patologii. Doar așa putem vorbi de un diagnostic corect și personalizat care să sprijine tratamentul țintit al pacientului oncologic”.
  • dr. Alina Tănase, președinte Comisia de Terapii celulare, Ministerul Sănătății, director medical Institutul Clinic Fundeni: ”În ultimii ani, imunoterapia și terapiile biologice utilizate în tratamentul bolilor hematologice au revoluționat terapia acestor patologii. Un pas mai departe în personalizarea terapiilor – medicamentele ce reprezintă terapii avansate au devenit o realitate în acest moment în România. Avem acum la dispoziție un prototip de terapie personalizată – terapiile care folosesc limfocitele pacientului transformate în medicament. Aceste medicamente <vii> sunt administrate în centre specializate, avem deja un prim centru de transplant medular în România, autorizat în acest sens. Creșterea numărului de transplanturi de celule stem hematopoietice pentru bolile maligne hematologice și implementarea și dezvoltarea programului de terapii celulare reprezintă un trend internațional pe care ne dorim să-l urmăm. Introducerea terapiilor celulare Car-T reprezintă un pas important în lupta împotriva cancerului. Suntem abia la început și pacienții noștri au nevoie ca aceste terapii să se dezvolte. Proiectul <Împreună Învingem Cancerul> susține această dezvoltare”.
  • dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte Secțiunea de cancer pulmonar a Societății Române de Pneumologie:  ”Apariția recomandărilor pentru un Plan Național pentru Combaterea Cancerului este vitală pentru pacienții noștri cu cancer bonhopulmonar – cel mai rău dintre toate cancerele. Oriunde în lume se depistează extrem de târziu – peste trei sferturi din pacienți sunt descoperiți în stadii avansate și foarte avansate, din cauza absenței unui pattern simptomatologic specific. Din acest motiv, mortalitatea este uriașă- cea mai mare dintre toate neoplaziile. În mod real, sub 5% din pacienții cu cancer pulmonar în stadii avansate trăiesc la 5 ani. Pentru pacienții cu cancer pulmonar, screeningul persoanelor cu risc devine vital, la fel ca și depistarea precoce a acestui tip de cancer. În același sens, în afară de explorarea imagistică pentru screening, bronhoscopia joacă un rol esențial în diagnostic, dar mai ales în diagnosticul precoce, prin depistarea cu ajutorul metodelor moderne a leziunilor preneoplazice sau minim invaziv neoplazice. Pentru a scurta timpul de la diagnostic până la tratament, este absolut necesar ca accesul pacienților la bronhoscopie să crească în propriul județ de domiciliu. În acest sens, este necesară, pentru că medici pregătiți există, creșterea numărului cabinetelor de bronhoscopie, evident, sub auspiciile unui context financiar favorabil. După examenul histologic propriu- zis, este nevoie de personalizarea diagnosticului în vederea unui tratament adecvat al cancerului pulmonar prin teste genetice moleculare, prin evaluarea profilului pentru terapie imunologică. Ori, aceste lucruri înseamnă, în fapt, tot bronhoscopie asociată cu creșterea accesului pentru aceste laboratoare specializate. Progresele în materie de tratament sunt uriașe și pentru cancerul bronhopulmonar în ultimii 10 ani, astfel încât sperăm să fie din ce în ce mai aproape momentul în care putem vorbi de schimbarea cancerului pulmonar ca percepție de la o boală incurabilă la o maladie cronică, în beneficiul pacienților noștri”.
  • dr. Horia Bumbea, președinte Comisia de Hematologie, Ministerul Sănătății:  ”În ultimii ani am constatat un progres deosebit în terapia cancerului, în general. Constatăm acest progres și în cancerele hematologice – în aceste hemopatii maligne putem spune că în ultimii ani vorbim deja de medicină personalizată. Terapiile inovative încearcă din ce în ce mai mult țintească celula malignă prin mecanisme care sunt diferite de cele ale citostaticelor, se obțin efecte mai profunde, mai durabile, avem șanse mai mari pentru pacienți utilizând aceste noi terapii. Putem vorbi, deci, de terapii non- chemo (chemo free) din ce în ce mai mult. Sperăm să nu mai utilizăm citostaticele în viitor în tratamentul cancerelor hematologice. Dar, în același timp, vorbim de medicină personalizată prin faptul că putem trata pacienții în funcție de anumite modificări genetice care au provocat apariția cancerului. În acest fel, este clar nevoie de un diagnostic de înaltă performanță, pe care sperăm să îl avem în fiecare centru mare universitar, astfel încât toți pacienții care au nevoie să fie diagnosticați precis. Prin proiectul <Împreună Învingem Cancerul> susținem diagnosticul de înaltă performanță în hemopatiile maligne.
  • dr. Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS) și European Cancer Organisation (ECCO): ”Planul Național de Combatere a Cancerului nu este o realitate, este doar un document. Și rămâne doar un document până când nu vom face mai mult în fiecare zi pentru supraviețuire, pentru îngrijirea psihologică, pentru reîntoarcerea și reintegrarea în muncă, pentru accesul la servicii financiare, pentru protecție și incluziune socială, dar și pentru dreptul de a fi uitat. Abordarea integrată a cancerului nu este doar despre o boală, este despre noi toți, persoane afectate de cancer. Este despre nevoi fizice, psihice și sociale. Așa începe, de fapt, îmbunătățirea calității vieții în oncologie, nu pe hârtie. Haideți să închidem decalajul în privința îngrijrii oncologice din România”.
  • dr. Daniela Moșoiu, președinte Comisia de Paliație, Ministerul Sănătății:  ”Avem pentru prima dată un document strategic care abordează cancerul în toate dimensiunile lui, de la prevenție până la îngrijiri paliative și reabilitare. În ceea ce privește paliația, în acest document avem obiective clare pe termen scurt, mediu și lung, obiective care vizează atât dezvoltarea serviciilor, pentru că trebuie să recunoaștem că în România nu există astfel de servicii în toate județele, cât și dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu și în ambulatoriu. Avem obiective legate și de instruirea profesioniștilor – membri ai acestei echipe de îngrijiri paliative, de elaborare sau reînnoire de protocoale și instrumente de lucru pentru a avea servicii de calitate, dar și de asigurarea unei finanțări adecvate pentru astfel de servicii. Sigur, provocarea este ca acest document strategic să fie transpus în practică și să avem plan de acțiune concret, pe care să îl și implementăm. Este important de spus că paliația vizează calitatea vieții pacientului și familiei acestuia, se realizează printr-o echipă din care fac parte medicul, asistentul medical, asistentul social, psihologul, kinetoterapeutul, preotul, voluntarul și toți lucrează pentru a înlătura suferința pacientului, fie că este fizică, socială, psiho-emoțională sau sprirituală.
  • dr. Șerban Negru, vicepreședinte Comisia de Oncologie, Ministerul Sănătății, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeș”, Timişoara: ”Planul Național de Combatere a Cancerului prevede o componentă esențială pentru depistarea precoce, aceasta fiind, de fapt, una dintre bazele filozofiei de luptă împotriva cancerului. S-a constatat, de-a lungul timpului, că aproape toate cancerele, cu cât sunt mai devreme depistate, cu atât sunt mai eficient de tratat. Asta devine cu atât mai important în momentul în care avem tratamente de genul imunoterapiei, care acționează mai eficient în primele faze ale bolii. Prin urmare, depistarea precoce este o componentă esențială în România. Dacă, la momentul actual, avem componenta curativă relativ bine pusă la punct, ceea ce lipsește cu adevărat țării noastre este un program de screening integrat, mai exact, mai multe programe de screening integrat, care să atingă principalele localizări maligne. Lipsește depistarea precoce, lipsește screeningul, lipsește urmărirea, într-o oarecare măsură, a pacienților, lipsește acest circuit complex în care pacientul este gestionat de a primele simptome sau chiar înainte ca acestea să apară. Pe de altă parte, testarea reflexă a anumitor markeri tumorali înainte ca boala să ajungă în faza metastatică uneori, este esențială pentru că, de fapt, ajută tocmai la tratamentul mai rapid al bolii. Este de dorit să depistăm din ce în ce mai multe cancere în stadii incipiente. Odată ce pacientul ajunge în faza metastatică, începem să căutăm acești markeri, iar analizalor durează săptămâni sau luni, ceea ce face ca inițierea tratamentului oncologic să fie uneori tardivă”.
  • dr. Michael Schenker,  președinte Comisia de Oncologie, Ministerul Sănătății, Director medical Centrul de Oncologie Sf. Nectarie Craiova: ”Inițierea și lansarea unui Plan Național de luptă contra cancerului este un mare plus pentru pacienții noștri și pentru noi, chiar numai când enunțăm această acțiune, fără să ajungem să dezbatem conținutul unui astfel de document. Inițiativa de concepere, dezvoltare și lansare este una lăudabilă și curajoasă în același timp și reprezintă primul pas de făcut obligatoriu. Orice proiect, oriunde în lumea aceasta, este perfectibil, mai ales într-o țară care, până acum, nu a avut un astfel  de document organizatoric în domeniul combaterii cancerului. Un alt aspect foarte important, care nu a fost subliniat până acum, este faptul că unele dintre acțiunile și direcțiile prevăzute, inclusiv în proiectul lansat deja, se pot derula în mare parte, poate chiar finaliza, fără un consum foarte mare de resursă financiară. De exemplu, organizarea și funcționarea tumor boardurilor, care ține mai mult de conceperea și asumarea unor măsuri legislative normative. Ierarhizarea și, respectiv, interconectarea centrelor oncologice din țară sau creșterea capacităților de resurse umane pentru cercetarea clinică, sunt acțiuni care pot fi realizate fără un consum financiar important. Chiar și implementarea Registrului național  de cancer poate fi efectuată cu utilizarea unora dintre resursele deja existente. Cabinetele oncologice județene au mare parte din echipamentele informatice necesare funcționării unui registru de cancer. Iar exemplele mai pot continua. Salutăm inițiativa de lansare de astăzi și sperăm că, împreună, toți factorii decizionali sau consultativi implicați, Președenție, Guvern, Ministerul Sănătății, dar și alte ministere, Parlament, celelalte autorități, companii farmaceutice și alți parteneri privați, pacienți și medici deopotrivă, cu toții să participăm și să ne implicăm în măsura posibilităților. Acest proiect trebuie să fie desasupra oricăror intererse înguste de grup, trebuie să fie un proiect național”.
  • dr. Dana Lucia Stănculeanu, președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România: ”Realizarea acestui document, împreună cu recomandările privind implementarea și monitorizarea Planului Național de Combatere a Cancerului, reprezintă un must havepentru România, ca țară, dar și pentru medicina românească. Pentru oncologia medicală din România, acesta este un mare câștig, deoarece va permite accesul la terapia personalizată  și mă refer atât la terapia targetată, cât și la cea imunologică sau la diversele combinații utilizate în oncologia medicală. Pe de altă parte, va permite scăderea intervalului de la momentul diagnosticului la cel al tratamentului. Terapia personalizată deschide drumul către funcționarea nu numai a Tumor Board-ului medical pentru managementul bolilor, ci către Tumor Board-ul molecular. În acest mod, cu certitudine utilizarea terapiilor personalizate va permite creșterea calității vieții pacienților oncologici, a indicatorilor de supraviețuire și o utilizare corectă și eficientă a acestor terapii. Societatea Națională de Oncologie Medicală din România este mândră că prin intermediul membrilor ei a participat și participă la realizarea acestui Plan Național de Combatere a Cancerului”.

 

Conferința de lansare a documentului de recomandări pentru implementarea și monitorizarea Planului Național de Combatere a Cancerului – parte a proiectului ”Împreună Învingem Cancerul- poate fi urmărită live AICI.

Pe aceeaşi temă: